Socul este un arbust care creste la marginea padurilor si pe langa garduri. De la soc se folosesc florile - Flares Sambuci - si mai rar fructele - Fructus Sambuci - in diferite boli.
Florile contin un ulei volatil, care le da mirosul placut, zahar, mucilagii, colina, rutina, sambunigrina etc. Ele au proprietatea de a provoca […]
Schinelul este originar din sudul Europei. La noi se cultiva pentru calitatile sale medicinale.
Se foloseste planta inflorita - Herba Cnici; Herba Cardui benedicti. Contine principii amare (cnicina, benedictina), care produc o searetie inceata, dar de lunga durata a sucului gastric, marind astfel pofta de mancare. Ceaiul, tinctura sau vinul facute din schinel se recomanda in […]
Scaiul-vanat sau spinul-vanat, cum i se mai spune, creste prin tinuturi nisipoase, pe marginea drumului si in maracinisuri.
In scopuri medicinale se foloseste sub forma de ceai planta inflorita - Herba Eryngii plani. Datorita saponinelor pe care le contine, ajuta la fluidificarea secretiilor bronhice si la eliminarea lor.
Ceaiul se prepara prin decoctie din 10 g planta […]
Sovirvul creste prin locuri uscate, pietroase, in regiunea dealurilor. In unele locuri i se mai spune dost, broasca sau milot. Se foloseste planta inflorita - Herba Origani - datorita continutului in ulei volatil bogat in timol si carvacol etc., care-i tramsmite un miros placut.
Extem, se foloseste ca antiseptic, sub forma de bai aromatice sau comprese […]
Tataneasa sau, cum i se mai spune, iarba-lui-Tatin, sau iarba-baloasa creste prin locuri umede, in vii, pe langa drumuri, santuri etc. Radacina contine muciilagii, precum si ulei volatil, alantoina, rezine, tanin, alte substante.
Extern, se utilizeaza sub forma de prisnite si bai ca cicatrizant si descongestiv in arsuri, inflamatii ale incheieturilor, hemoroizi, ulcere varicoase. Experientele clinice […]
Ceaiul din radacina - Radix Symphyti - are proprietati emoliente si expectorante, folosindu-se in bronsita, tuse, impreuna. cu alte plante ca patlagina, teiul, nalba etc. Datorita alantoinei, principiul activ de baza, radacinile de tataneasa. au proprietati hemostatice, calmante si cicatrizante in ulcerul stomacal si diaree.
Experientele facute pe animale au demonstrat influenta favorabila a alantoinei in […]
Ungurasul este o planta pe care o intalnim in locuri virane, pe langa garduri, daramaturi si drumuri. Prin unele locuri i se mai spune baltatura, catusnica-salbatica sau voronic. Planta Herba Marrubii - contine tanin, urme de ulei volatil, un principiu amar (marubina), mucilagii, acid ursolic, saponine etc.
Se foloseste ca tonic amar pentru restabilirea poftei de […]
Plamanarica creste prin cranguri si pe locuri umede de la ses. Uneori poate fi intalnita si in regiunea muntoasa. Mai este numita cuscrisor, mierea-ursului si sudoare.
Frunzele sale - Folium Pulmonariae - contin saruri de potasiu, acid silicic, tanin, mucilagii, saponine si alantoina. Datorita acestei compozitii chimice complexe, frunzele se folosesc in bolile cailor respiratorii, usurand […]
Rachitanul creste prin locuri umede, insotind tufisurile de stuf si papura. Se mai numeste calbasoara, florile-zanelor, lemnaie sau zburatoare-barbateasca. Planta inflorita - Herba Salicariae - contine tanin, urme de ulei volatil, derivati flavonici, colina, lawsona, un glicozid (salicarina), fitoncide, saruri de fier etc.
Proprietatile antiseptice ale plantei se datoresc lawsonei, iar actiunea antibiotica, fitoncidelor. Se foloseste […]
De la plop se folosesc mugurii - Gemmae Populi - mai ales pentru uz extern. Mugurii de plop contin doua substante flavonice care imprima culoarea galbena (crisina si tectocrisina), doua glicozide fenolice (salicina si populina), tanin si un ulei volatil placut mirositor. Datorita acestor componenti, impreuna cu alte plante aromatice, intra in formula unor frictiuni […]
